Microbiota umană corespunde tuturor microorganismelor care v-au colonizat corpul și cu care coabitați: în principal bacterii, dar și viruși, ciuperci, fungi și protozoare. Compoziția sa diferă în funcție de suprafețele colonizate: microbiota cutanată, microbiota vaginală, microbiota urinară, microbiota respiratorie, microbiota ORL și microbiota intestinală, numită și flora intestinală, de departe cea mai mare cu 100 trilioane de microorganisme.
Microbiota intestinală are influențe profunde asupra funcțiilor imune sistemice. Abundența și diversitatea microbiomului joacă un rol semnificativ în răspunsul imunitar dincolo de tractul gastro-intestinal imediat. Atunci când abordăm funcția imunitară, este prudent să includem o componentă a microbiotei intestinale. Evaluarea și restabilirea normobiozei este o componentă integrală a intervenției pentru susținerea funcției imune optime.
Sistemul imunitar și microbiota intestinală au o relație simbiotică. Abundența și diversitatea microbiotei joacă un rol semnificativ în răspunsul imunitar dincolo de tractul gastrointestinal imediat. Mai multe mecanisme sunt implicate în rețeaua complicată de conexiuni dintre răspunsurile imune și bacteriile intestinale. O cascadă de evenimente inițiate de metaboliții derivați microbieni joacă un rol semnificativ în modularea funcției imune. Pentru a aborda cu exactitate funcția imunitară, trebuie să luăm în considerare microbiota bazată pe multiple mecanisme care sunt implicate în rețeaua complexă a conexiunilor dintre răspunsurile imune și bacteriile intestinale. O evaluare aprofundată a comunității microbiene pentru a necesita refacerea normobiozei este o abordare validă a funcției imune optime.
